Pentru mine a fost o provocare și o bornă kilometrică în drumul capacitățiilor proprii.
Pe scurt e vorba despre un semimaraton pe asflat. 21 de km alergați pe teren fără multe diferențe de nivel dar și fără oprire. Timpul a fost de 2 ore și 23 de minute deci o viteză medie de 8.68 km/h. Destul de slab în comparație cu ce speram eu, dar o influență a avut și temperatura deosebit de ridicată. Simțeam că respiram aer incins direct din feon am avut o rata ridicată de deshidratare pe care nu am reușit să o compensez cu bidonul meu de 500 ml.
O altă dificultate a fost că aveam febra musculară de la niște antrenamente anterioare și asta produce o senzație de oboseală generală. Totuși bomboana de pe colivă a fost faptul că am mâncat ceva alterat în decursul zilei și după km 5 m-au apucat niște dureri abdominale destul de puternice. Prima oara am vrut să mă opresc și să ma chircesc pe o bancă în parc dar până la urma m-am regrupat și am alergat așa. Oricum și acele dureri mi-au scăzut puțin viteza de alergare și puterea de concentrare.
Bilanțul final a fost că momentan sunt blocat la această distanță, din punct de vedere al rezistenței musculare. Din punct de vedere respirator am fost foarte stabil și am respirat cu gura închisă tot timpul și cu un ritm relaxat, fără fâfâieli și fără rupei de ritm.
Dar mă apucă dureri destul de puternice la nivelul tendoanelor de lângă genunchi pe laterală, probabil și de la înclinația imperceptibilă a drumului pentru că stângul doare mai rău. O sa încerc să schimb direcția de alergat de la o tură la alta de acum în colo. Iarăși, o zonă slabă este talpa unde ajung să simt că efectiv am pernuțele zdrobite dupa 17-18 km. Poate fi vorba și de tehnica alergării, deși durerea nu e ca și cum aș alerga pe călcâie ci ca și cum nu sunt suficient de adaptat, mă doare toată talpa ca dupa izbituri repetate. Poate fac pașii prea mari deși nu mi se pare, mai am de lucrat aici.
Dacă există cititori experimentați cu alergare de anduranță apreciez orice sfat.
