Daca ai petrecut destul timp exersand este imposibil sa nu fi
observat starea de bine resimtita in urma antrenamentelor. In functie de
intensitatea, poti experimenta imbunatatiri ale starii generale de bine
precum si felul in cara aceasta afecteaza atat modul de gandire,
relatiile cu cei din jur dar si starea emotionala. Cercetari in domeniu
s-au facut si se fac in continuare. Iata cateva dintre aspectele
descoperite in urma acestor cercetari legate de practicarea sportului
recreativ.
Necesitatea odihnei active in lumea moderna.
In era moderna, omul, in marea sa majoritate, isi asigura supravietuirea prin munca intelectuala valorificata in bani. Banii reprezinta o unealta de schimb ce asigura atat hrana, locuinta, apa, cat si aplanarea sau sustinerea conflictelor dintre “triburi”, deci actiunea fizica nu mai este o necessitate in sprijinul supravietuirii.
Totusi, stresul, oboseala si tensiunea nervoasa sunt doar cateva dintre consecintele acestui stil de viata modern, specific in mod special zonelor urbane. Traim intr-o lume a vitezei.
Datorita presiuni exterioare data de nevoia de adaptare la acest ritm alert, cazurile de depresie, mai mult sau mai putin constientizata, sunt din ce in ce mai frecvente.
Modificarile sociocomportamentale au facut naturala aparitia sporturilor de agrement, ca o necesitate in pastrarea si imbunatatirea sanatatii fizice si mentale precum si din nevoia de socializare si comunicare sincera intre practicanti. Sporturile recreative au si proprietatea de a aduna intr-un mediu placut, persone ce impartasesc aceleasi viziune, valori morlale si hobby-uri.
Deconectarea din cotidian este una din cele mai importante urmari ale practicarii activitatilor fizice. Studii psihologice au evidentiat o realitate foarte importanta a modului in care individul secolului 21 se comporta din punct de vedere al stocarii informatiilor. “In anul 2000, un individ stocheaza in timpul unei zile, o cantitate impresionanta de informatii, comparat cu anii 1400, cand aceeasi cantitate de informatii era stocata de-a lungul intregii vieti.”
Endorfinele, secretul fericirii.
Endorfinele sunt peptide opioide ce functioneaza ca neurotransmitatori intre glanda pituitara, hipotalamus si vertebre, in timpul exercitiului fizic, atunci cand experimentam durerea, excitare, cand consumam alimente condimentate, dar si cand experimentam iubirea sau orgasmul. Ele se comporta asemanator substantelor opioide prin abilitatea de a calma durerea si a produce o stare de bine imediata.
Termenul “endorfina”se refera la substante cu efecte similare morfinei, nu sunt insa produse chimice de sinteza, ele fiind produse de catre corp.
Atunci cand un impuls nervos ajunge in maduva spinarii, endorfinele impiedica celulele nervoase sa mai elibereze semnale de durere.
Euforia alergatorului (eng. Runners high)
Termenul de “euforia alergatorului” se refera la o stare de claritate extatica, de calm, asociata practicarii exercitiului aerobic de lunga durata. In timp ce motivele pentru care exercitiile fizice cresc calitatea vietii sunt bine cunoscute si confirmate de catre oamenii de stiinta, procesele chimice din spatele efectului imediat al “euforiei alergatorului”nu sunt inca pe deplin cunoscute.
Cele mai recente cercetari in domeniu au atras atentia oamenilor de stiinta in directia activitatii unei substante chimice numite feniletilamina, prezenta si in ciocolata. Feniletilamina (PEA) s-a dovedit anterior a fi foarte eficienta in tratarea depresiei. Exista teorii ce se refera la faptul ca nivelul de PEA este scazut in cazul persoanelor depresive. De asemenea, tratamentele ce utilizau aceasta substanta au inregistrat o rata de vindecare de trei patrimi din cazurile de depresie. La fel de important este si faptul ca PEA este capabila sa creasca starea de bunadispozitie la fel de rapid ca amfetaminele, fara insa a produce efecte secundare sau sa creeze toleranta.
In final, aceasta stare de euforie, sau cresterea a starii de bine asociata exercitiilor fizice a devenit un fapt unanim acceptat in lumea stiintei. Toate cercetarile ce au avut ca subiect precesele din spatele acestui fenomen au evidentiat o crestere imediata a nivelului de substante chimice in cazul subiectilor practicanti de exercitiu fizic. Oricum, acest efect de cursa lunga este un aliat important in lupta cu depresia si in sustinerea unui stil de viata satisfacator.
Donna Kritz-Silverstein de la UCSD a constatat ca efectele benefice ale exersatului se mentin atata timp cat acesta devine o rutina. Pentru a beneficia pe termen lung de acestea este necesara incorporarea exercitiului ca parte din viata de zi cu zi. Un studiu realizat pe o perioada indelungata arata ca acele persone care au renuntat la practicarea sportului, inregistreaza acelasi nivel al indicilor de depresie precum persoanele care nu au exersat vreodata.
Cercetarile in ceea ce priveste procesele chimice asociate exercitiilor fizice si impactul acestora asupra starii de bine, sunt inca in derulare, fiind si o preocupare recenta a oamenilor de stiinta. Totusi practica a demonstrate o stransa legatura intre exercitiu, tratarea depresiei si starea de bine generala. De asemenea cercetarea acestor substante antidepresive, eliberate in preajma antrenamentelor au pus in evidenta prezenta sau absenta substantelor chimice ce contribuie la mentinerea starii asociate depresiei. Efectele similare drogurilor produse de exercitiul fizic ofera o plaja larga de cercetarea si in ceea ce priveste dependenta de miscare, dar si a tulburarilor alimentare, ce dese ori insotesc aceste dependente.
Totusi, de cat exercitiu este nevoie pentru a beneficia de aceste efecte pozitive?
In media, intalnim des recomandarea de 30 de minute de miscare pe zi si pe buna dreptate. Cu toate acestea chiar si 10 minute de mers mai rapid pot imbunatati starea generala si creste nivelul de energie, producand efecte pozitive.
Pentru a beneficia pe termen lung de efectele pozitive ale sportului, ideale ar fi un minim de 30 de minute pe zi, de 3 ori pe saptamana, la o intensitate moderata.
Programele mai lungi de 10 saptamani, functioneaza cel mai bine pentru a reduce simptomele depresiei si totodata este timp suficient pentru a implementa un nou obicei.
Beneficiile fizice ale odihnei active includ: un sistem imunitar imbunatatit, o mai buna oxigenare a creierului si a corpului in general, mai putin stres asupra corpului, pastrarea unei forme armonioase si o atentie crescuta asupra unei alimentatii sanatoase.
Beneficiile psihologice si emotionale ale practicarii odihnei active:
Necesitatea odihnei active in lumea moderna.
In era moderna, omul, in marea sa majoritate, isi asigura supravietuirea prin munca intelectuala valorificata in bani. Banii reprezinta o unealta de schimb ce asigura atat hrana, locuinta, apa, cat si aplanarea sau sustinerea conflictelor dintre “triburi”, deci actiunea fizica nu mai este o necessitate in sprijinul supravietuirii.
Totusi, stresul, oboseala si tensiunea nervoasa sunt doar cateva dintre consecintele acestui stil de viata modern, specific in mod special zonelor urbane. Traim intr-o lume a vitezei.
Datorita presiuni exterioare data de nevoia de adaptare la acest ritm alert, cazurile de depresie, mai mult sau mai putin constientizata, sunt din ce in ce mai frecvente.
Modificarile sociocomportamentale au facut naturala aparitia sporturilor de agrement, ca o necesitate in pastrarea si imbunatatirea sanatatii fizice si mentale precum si din nevoia de socializare si comunicare sincera intre practicanti. Sporturile recreative au si proprietatea de a aduna intr-un mediu placut, persone ce impartasesc aceleasi viziune, valori morlale si hobby-uri.
Deconectarea din cotidian este una din cele mai importante urmari ale practicarii activitatilor fizice. Studii psihologice au evidentiat o realitate foarte importanta a modului in care individul secolului 21 se comporta din punct de vedere al stocarii informatiilor. “In anul 2000, un individ stocheaza in timpul unei zile, o cantitate impresionanta de informatii, comparat cu anii 1400, cand aceeasi cantitate de informatii era stocata de-a lungul intregii vieti.”
Endorfinele, secretul fericirii.
Endorfinele sunt peptide opioide ce functioneaza ca neurotransmitatori intre glanda pituitara, hipotalamus si vertebre, in timpul exercitiului fizic, atunci cand experimentam durerea, excitare, cand consumam alimente condimentate, dar si cand experimentam iubirea sau orgasmul. Ele se comporta asemanator substantelor opioide prin abilitatea de a calma durerea si a produce o stare de bine imediata.
Termenul “endorfina”se refera la substante cu efecte similare morfinei, nu sunt insa produse chimice de sinteza, ele fiind produse de catre corp.
Atunci cand un impuls nervos ajunge in maduva spinarii, endorfinele impiedica celulele nervoase sa mai elibereze semnale de durere.
Euforia alergatorului (eng. Runners high)
Termenul de “euforia alergatorului” se refera la o stare de claritate extatica, de calm, asociata practicarii exercitiului aerobic de lunga durata. In timp ce motivele pentru care exercitiile fizice cresc calitatea vietii sunt bine cunoscute si confirmate de catre oamenii de stiinta, procesele chimice din spatele efectului imediat al “euforiei alergatorului”nu sunt inca pe deplin cunoscute.
Cele mai recente cercetari in domeniu au atras atentia oamenilor de stiinta in directia activitatii unei substante chimice numite feniletilamina, prezenta si in ciocolata. Feniletilamina (PEA) s-a dovedit anterior a fi foarte eficienta in tratarea depresiei. Exista teorii ce se refera la faptul ca nivelul de PEA este scazut in cazul persoanelor depresive. De asemenea, tratamentele ce utilizau aceasta substanta au inregistrat o rata de vindecare de trei patrimi din cazurile de depresie. La fel de important este si faptul ca PEA este capabila sa creasca starea de bunadispozitie la fel de rapid ca amfetaminele, fara insa a produce efecte secundare sau sa creeze toleranta.
In final, aceasta stare de euforie, sau cresterea a starii de bine asociata exercitiilor fizice a devenit un fapt unanim acceptat in lumea stiintei. Toate cercetarile ce au avut ca subiect precesele din spatele acestui fenomen au evidentiat o crestere imediata a nivelului de substante chimice in cazul subiectilor practicanti de exercitiu fizic. Oricum, acest efect de cursa lunga este un aliat important in lupta cu depresia si in sustinerea unui stil de viata satisfacator.
Donna Kritz-Silverstein de la UCSD a constatat ca efectele benefice ale exersatului se mentin atata timp cat acesta devine o rutina. Pentru a beneficia pe termen lung de acestea este necesara incorporarea exercitiului ca parte din viata de zi cu zi. Un studiu realizat pe o perioada indelungata arata ca acele persone care au renuntat la practicarea sportului, inregistreaza acelasi nivel al indicilor de depresie precum persoanele care nu au exersat vreodata.
Cercetarile in ceea ce priveste procesele chimice asociate exercitiilor fizice si impactul acestora asupra starii de bine, sunt inca in derulare, fiind si o preocupare recenta a oamenilor de stiinta. Totusi practica a demonstrate o stransa legatura intre exercitiu, tratarea depresiei si starea de bine generala. De asemenea cercetarea acestor substante antidepresive, eliberate in preajma antrenamentelor au pus in evidenta prezenta sau absenta substantelor chimice ce contribuie la mentinerea starii asociate depresiei. Efectele similare drogurilor produse de exercitiul fizic ofera o plaja larga de cercetarea si in ceea ce priveste dependenta de miscare, dar si a tulburarilor alimentare, ce dese ori insotesc aceste dependente.
Totusi, de cat exercitiu este nevoie pentru a beneficia de aceste efecte pozitive?
In media, intalnim des recomandarea de 30 de minute de miscare pe zi si pe buna dreptate. Cu toate acestea chiar si 10 minute de mers mai rapid pot imbunatati starea generala si creste nivelul de energie, producand efecte pozitive.
Pentru a beneficia pe termen lung de efectele pozitive ale sportului, ideale ar fi un minim de 30 de minute pe zi, de 3 ori pe saptamana, la o intensitate moderata.
Programele mai lungi de 10 saptamani, functioneaza cel mai bine pentru a reduce simptomele depresiei si totodata este timp suficient pentru a implementa un nou obicei.
Beneficiile fizice ale odihnei active includ: un sistem imunitar imbunatatit, o mai buna oxigenare a creierului si a corpului in general, mai putin stres asupra corpului, pastrarea unei forme armonioase si o atentie crescuta asupra unei alimentatii sanatoase.
Beneficiile psihologice si emotionale ale practicarii odihnei active:
- Activitatile fizice imbunatatesc memoria si te ajuta sa gandesti mai repede. Acest beneficiu cognitiv scade sansele Alzheimer-ului sau altor forme de dementa.
- Exercitiul creste increderea de sine, fapt ce afecteaza in mod pozitiv planul personal, profesional cat si viata sociala.
- Persoanele care practica sporturi in mod regulat, vor fi un exemplu pozitiv atat pentru cei din jur cat si pentru generatiile viitoare. Imbunatatirea calitatii propriei vieti va fi evidenta si pentru cei cu care interactionezi zilnic.
- Exersatul iti calmeaza mintea si reduce stresul.
- Exersatul te face mai fericit. Persoanele care practica activitati fizice recreative sunt mai optimiste si fericite decat cei de duc o viata sedentara.
- Exercitiile fizice sunt unealta prin care iti poti exprima frustrarile, dezamagirile, furia si elibera energia negativa, intr-o maniera pozitiva. Psihic si fizic vei avea mai multa energie.
- Exercitiile fizice scad intensitatea sentimentelor de anxietate si depresie.
- Prin exercitiu fizic, tensiunile dispar, acest fapt iti va permite sa gandesti mai clar, astfel vei economisii timpul si energia pe care le-ai fi investit consumandu-te pentru problemele cotidiene.
- Exercitiul fizic contruieste o mai buna imagine de sine, te vei simti mai sanatos, mai placut, ceea ce te va face mai atractiv pentru persoanele din jur.
- O mai buna gestionare a stresului.
- Mandria pentru realizarea anumitor activitati fizice care nu sunt accesibile oricui din punct de vedere fizic.
- Cresterea nivelului de satisfactie si a calitatii vietii.
- Intensificarea emotiilor si a energiei.
- Imbunatatirea increderii in abilitatiile fizice.
