În ultima vreme societatea acorda o foarte mare atentie dezvoltarii fizice din punct de vedere estetic. Iar asta este de multe ori diferit de ce ar implica dezvoltarea fizică funcțională.
Dezvoltarea fizică funcțională implică creștrea capacității corpului de a face chestii. Noi folosim această mașinărie ingenioasă fără să ne punem prea multe întrebări. Dar ea a fost perfecționată în sute de mii de ani de evoluție, astfel încât, dacă obiectivele noastre de schimbare lucrează într-o direcție opusă cu ce am dobandit în decursul evoluției, ne furăm singuri căciula.
Corpul uman este ca o piramidă. Am auzit asta de mult, dar am crezut că e o filozofie venită din artele marțiale. De fapt este cea mai simplă observație dacă pur și simplu privești cum funcționăm în fiecare zi.
Practic picioarele sunt platforma de susținere. Baza de pe care este inițiată fiecare miscare și acțiune fizică. Inevitabil ele necesită suficientă stabilitate pentru a menține restul corpului și a-i permite să întreprindă și acțiuni. Singura situație în care partea inferioară ar putea să fie mai puțin dezvoltată decât partea superioară este dacă am pentrece majoritatea timpului în copaci ca Tarzan. Atunci probabil că ar fi posibil ca să ne dezvoltăm prepodenderent în partea superioară.
Zona mediană a trunchiului formată din abdominali și lombari este mai mult o zona de legătură între cele două jumătăți ale corpului. În funcție de obiectivele fizice urmărite, dezvoltarea acesteia ar avea următoarele direcții.
Pentru oamenii care să zicem caută forță aplicată de la sol, ca majoritatea celor dintre noi, este nevoie de o rezistență izometrică. Practic avem nevoie de susținerea parții superioare pe platforma solidă a picioarelor. Pentru un gimnast spre exemplu dezvoltarea parții mediane trebuie să meargă mai departe. Întrucât acesta urmărește realizarea unor mișcari ce au ca platforma partea superioară a corpului și o parte din mobilitatea mai scăzută a picioarelor este suplinită de zona mediană. În general cei care au nevoie de o dezvoltare mai pronunțată a zonei mediane sunt cei care practica gimnastica, sporturi de contact (pentru initierea loviturilor de picior, pentru rezistența la lovituri)
Zona superioară a trunchiului este platforma de pe care se inițiază și ajută marea majoritate a mișcărilor, iar miscările sunt efectuate cu brațele.
Practic urmând o consecință logică, dacă un lanț e la fel de puternic ca ce-a mai slaba verigă, corpul este atât de puternic cât poate susține fiecare nivel. Diferența este că noi nu suntem un lanț , suntem mai mult ca o piramidă care se lupta cu gravitația, astfel ca forța în marea majoritate ca cazurilor este suportată în descreștere de jos în sus.
Corpul e construit să urmărească acest principiu pentru a nu se autodistruge.In consecinta, nu mai este așa de contraintuitiv de ce logica în antrenarea eficientă a corpului ar trebui să urmărească aceste principii. Dacă noi ne-am antrena funcțional, totul s-ar realiza de la sine, dar modalitatea modernă de a lucra este la sală, cu aparate care de cele mai multe ori izolează anumite grupe musculare si le stimulează după cum ne taie pe noi capul și după ce ne dictează ochii.
Nu e întâmplator faptul ca te vei opri din progres la nivelele superioare atunci când nivelele inferioare sunt insuficient dezvoltate pentru a susține potențialul de acțiune al acestora. Știu că este preaslavit trapezul și un spate lat, dar funcțional este nevoie ca acel potențial de muncă să fie susținut de o platforma puternică. De aceea cel mai bine este să ții cont intai de nevoile funcționale, iar apoi de cele estetice.
Deși între noi fie vorba lucrurile nu se chiar bat cap în cap. Valoarea estetică a picioarelor este mult subestimată și ignorată în favoarea brațelor si a pieptului.
Acordă prioritate 0, culoare roșie, litera A, 50% din timpul total de antrenamant pentru picioarele apoi în funcție de nevoile specifice, asigură-te ca zona mediană este suficient de puternică încât să susțină coloana în sporturile pe care le practici. Nu exagera inutil. Dacă ai nevoie de stabilitate lucrează izometric și stabilizare, daca vrei mai mult atunci pune-ți probleme de program de abdomen specializat. Oricum nu ar trebui să consume mai mult de 10% din resurse și timp întrucât este o zonă stimulată suficient atunci când se lucrează orice altceva.
Lucrează zona superioară în funcție de ce pot duce nivelele inferioare, picioare si trunchi. Ăsta e motivul pentru care lucrul cu greutăți libere e mai eficient decât cel cu aparate, pentru că impune o dezvoltare piramidală a corpului și el a fost făcut să se dezvolte așa. Nu trebuie să fii mare savant sau matematician pentr a înțelege biomecanică. Dacă nu te țin picioarele, abdomenul, spatele, nu vei ridica greutăți mai mari.
Practic ce anume ai putea să faci cu ele într-o situație reală?
Eu aș acorda cam 25% din resurse și atenție acestei zone implicând și spate superior și piept. Iar pentru brațe si umeri ce a mai rămas, un 15% este arhi suficient.
Așa arată programul tău de antrenament? Sau mai rapid e ceva de genul piept și spate(doar marele dorsal) 40%, biceps si umeri 30%, abdomen 20% si picioare 10% „ca picioare oricum ai”. Daca așa arată nu te mira de ce progresul este lent. Lucrezi contra naturii.
Cifrele propuse de mine sunt pur orientative, e evident că fiecare are nevoi diferite, grupe favorizate si grupe deficitare care necesită poate supracompensare. Dar, dacă nu suntem genii în dezvoltare fizică și antrenori cu 20 de ani de experiență practică, cum am putea să rezolvăm problema cel mai simplu ?
Cel mai simplu este să ne antrenam utilizand exerciții complexe, cu haltera, sau cu gantere, sau cu propria greutate care prin forma lor impun o dezvoltare armonioasă. Iar acestea sunt genuflexiunile, îndreptările, ramatul, împinsul de la piept, împinsul de la umeri, tracțiunile. Pentru detalii putem să facem și ridicări pe vârfuri, ridicări de picioare din atârnat, sau alte exerciții specifice pentru anumite grupe musculare. Dar doar după ce ne-am folosit eficient resursele pentru primele exercitii.
Dacă esteticul implică un aspect natural și puternic atunci cele doua noțiuni nu mai sunt contradictorii. Din contră, același mod de antrenamant va satisface ambele cerințe. Dacă imaginația noastră deformată ne va fi satisfăcută oricum se va realiza prin stradanii înzecite și rezultatele vor fi o funcționalitate scăzută a corpului. Vom da bine în poze, dar nu vom fi capabili de mare lucru. Prioritizați corect atenția acordată antrenamentului și progresul va fi facil, iar rezultatul, un om mai capabil, mai sanătos, mai frumos, de ce nu mai fericit si cu sanse mai mare de supravietuire in situatii lmita ce implica functionalitate.
